Integrarea Europeană între avantaje şi dezavantaje


Fiind în anul 2004 în Polonia am avut posibilitate să asist la câteva dezbateri publice în cadrul cărora se discuta aprins despre avantajele şi dezavantajele aderării la Uniunea Europeană. De mai mulţi ani Republica Moldova are (declarată) drept prioritate integrarea în Uniunea Europeană. Se pare însă că integrarea europeană este percepută în majoritatea absolută a cazurilor cu posibilitatea moldovenilor de a putea circula liber, fără vize în UE. Celelalte aspecte ale procesului de integrare rămân fără atenţie şi nu prea interesează pe multă lume.  

Experienţa ţărilor care au fost cuprinse de ultimele „două valuri” de aderare atestă că orice aspect al procesului de integrare necesită a fi discutat inclusiv cu participarea activă a societăţii civile, factorilor responsabili, sectorului privat şi cetăţenilor.

Chestiunile de principiu care apar în astfel de discuţii se referă la cel puţin următoarele aspecte:

  1. Se consideră că aderarea la UE conduce la o pierdere de suveranitate şi identitate naţională. Cât de mult identitatea europeană afectează identitatea naţională?
  2. În condiţiile concurentei pe piaţa unică europeana cât de vulnerabilă devine economia şi întreprinderile autohtone?
  3. Aderarea presupune corespunderea legislaţiei, economiei, industriei, agriculturii, infrastructurii, etc. la standardele Uniunii Europene. Astfel, în perioada de preaderare, ţara candidată trebuie să cheltuiască miliarde de euro pentru a atinge aceste standarde. Care va fi mărimea costurilor aderării? Cine şi în ce volum va suporta aceste cheltuieli? Care este proporţia cheltuielilor publice (suportate de bugetul de stat), private (ce vor fi suportate de societăţile comerciale) şi cheltuielile individuale (ce vor fi plătite de fiecare cetăţean)?
  4. Aderarea implică costuri economice, dar şi costuri sociale, în primul rând – creşteri mari de preţuri. Vom fi obligaţi să adoptăm regulile europene ale concurenţei loiale: nu se va mai putea livra energia la costuri mai mici decât cele europene (gaze naturale, electricitate sau căldură). Respectarea normelor europene va exclude acordarea subvenţiilor pentru susţinerea tarifelor la energie. Vor creşte, în aceste condiţii, salariile bugetarilor şi pensiile? Va permite aceasta FMI?
  5. Exigenţele politicilor de concurenţă şi protecţie a mediului de către agenţii economici vor determina şi ele costuri (mari). Este posibil ca majoritatea întreprinderilor să fie nevoite să-şi modernizeze tehnologiile, procedurile, activitatea. Ţinând cont de condiţiile în care activează majoritatea întreprinderilor noastre (standarde sovietice, tehnologii învechite, etc.) este de aşteptat că cele mai multe din ele îşi vor închide porţile pentru că nu vor fi suficient de competitive pe piaţă. Va contribui statul la modernizarea întreprinderilor private?
  6. Republica Moldova este o ţară agrară, iar în sectorul agriculturii este implicată peste 42% din populaţie. Reforma structurală a agriculturii conform standardelor europene trebuie să aibă un dublu obiectiv: în primul rând, reducerea populaţiei care îşi câştigă existenţa din agricultură; în al doilea rând, creşterea dimensiunii întreprinderilor agricole şi, ca atare, mărirea eficienţei agriculturii. Este pregătită Republica Moldova pentru această reformă?
  7. Imediat după integrare, Republica Moldova va trebui să contribuie cu mai multe milioane de euro la bugetul comunitar. La acestea se vor adăuga cheltuielile pentru modernizarea infrastructurii şi investiţiile în reformarea celorlalte sectoare ale economiei şi asistenţei sociale şi protecţia mediului. A calculat cineva efortul bugetar necesar pe care îl vom suporta? Cât constituie valoarea totală a acestor cheltuieli?
  8. Chiar dacă transferul de resurse financiare prin programele de asistenţă ale Uniunii Europene vor creşte semnificativ la nivelul de miliarde de euro, este pregătită societatea şi instituţiile beneficiare (publice, private, structurile asociative) pentru absorbţia acestor fonduri? Există suficientă capacitate pentru a scrie proiecte şi a le implementa conform rigorilor acestor programe?

 Acestea şi multe alte întrebări de acest fel ar trebui să apară în agenda discuţiilor publice. Când şi cine le iniţiază?

2 Răspunsuri to “Integrarea Europeană între avantaje şi dezavantaje”

  1. Ion Says:

    Un articol foarte actual.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: