Parteneriatul Public Privat


Marile provocări impuse autorităţilor publice locale de necesităţile cotidiene ale locuitorilor capitalei precum: reabilitarea drumurilor şi a infrastructurii de transport; alimentarea cu apă potabilă de calitate; colectarea şi reciclarea deşeurilor; protecţia mediului înconjurător; asigurarea unui mediu atractiv de afaceri; amenajarea teritoriului şi siguranţa cetăţenilor sunt tot atâtea motive de a utiliza parteneriatul public-privat ca pe o cale de soluţionare a lor.

Într-o definire simplistă prin parteneriat public privat (PPP) se înţelege încheierea unui contract între o autoritate publică şi o companie privată. În cadrul unui astfel de contract compania privată efectuează toate sau doar numai o parte din funcţii dintr-un domeniu specific, care în mod tradiţional sunt realizate de către autoritatea publică. În aşa mod se stabileşte relaţia de cooperare între sectorul public, lansator de proiecte de utilitate publică şi sectorul privat deţinător de fonduri şi management performant. Prin acelaşi contract ambele părţi în mod normal îşi împărtăşesc rolurile, responsabilităţile, riscurile şi câştigurile vizate a fi obţinute.

Relaţiile de cooperare public-privat la nivel local, după modelele pe care le întâlnim în prezent în diferite ţări, au demarat la începutul anilor 80 ai sec XX. Aria de cooperare prin proiecte PPP este astăzi foarte diversă. Experienţa internaţională atestă că contractele PPP sunt tot mai des întâlnite când este vorba de: 1. prestarea serviciilor publice (apă şi canalizare, gaze, apă caldă şi energie termică, energie electrică, transport public şi servicii de telecomunicaţii); 2. furnizarea utilităţilor publice (reparaţia blocurilor de locuit, amenajarea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, sau parcărilor) şi 3. dezvoltarea infrastructurii publice (reparaţia drumurilor, colectarea deşeurilor, amenajarea parcurilor şi a zonelor de odihnă). Doar unele exemple: În prezent în Marea Britanie sunt în derulare circa 450 proiecte PPP ale căror domenii de implementare sunt infrastructura de transporturi, educaţie, sănătate, apărare, ordine publică, utilităţi, tehnologii informaţionale. Construcţia de autostrăzi şi şosele în Polonia se realizează prin Programul Motorway and Express Ways Development care are la bază proiecte PPP.  În Letonia, coridorul internaţional Baltica şi centura de ocolire a or. Riga Daugava River Crossing se realizează prin PPP. În Bulgaria aeroporturile internaţionale Varna şi Burgas au fost reabilitate prin PPP. În septembrie 2000, Apa Nova Bucureşti a devenit concesionarul serviciilor publice de apa si canalizare pentru municipiul Bucuresti.

Astfel, utilizarea  largă a contractelor PPP în diferite domenii de responsabilitate ale autorităţilor publice este cauzată atât de avantajele pe are le ofertă dar şi de rezultatele care se obţin de pe urma implementării unor astfel de proiecte. Principalele din ele sunt: (i) Îmbunătăţirea calităţii utilităţii publice reabilitate, reconstruite sau construite; (ii) Îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat de utilităţile publice renovate; (iii) Optimizarea raportului calitate a serviciului / tarif perceput; (iv) Optimizarea investiţiilor de capital; (v) Durabilitatea pe termen lung a proiectelor, din punct de vedere financiar, tehnic şi de mediu.

Deşi minimă, dar şi Chişinăul are experienţă în realizarea proiectelor PPP. În urma unui studiu realizat în cadrul proiectului de asistenţă pentru Primăria Chişinău în domeniul PPP, susţinut de Fundaţia Soros Moldova au fost identificate câteva domenii în care Primăria realizează proiecte cu elemente de PPP. Cele mai reprezentative sunt: (i) construirea staţiilor de aşteptare a transportului public urban în complex cu oferirea posibilităţii de autorizare şi amplasare a dispozitivelor de publicitate şi a publicităţii exterioare; (ii) Centrul pentru tineri şi copii „Family Center”; (iii) prestarea serviciilor de transport public de pasageri cu maxi-taxiurile şi autobusele de capacitate mare; (iv) mansardarea blocurilor de locuit. Realizarea acestor proiecte necesită încă unele ajustări şi perfecţionări din cauza unor lacune care mai persistă în relaţiile stabilite prin contracte. Dar implementarea lor demonstrează că există reale posibilităţi şi oportunităţi de a utiliza PPP în soluţionarea problemelor municipalităţii.

De asemenea, în cadrul proiectului de asistenţă a fost elaborat un Registru a potenţialelor proiecte PPP. Printre eventualele proiecte PPP se regăsesc: (i) obţinerea gazului biologic şi producerea energiei electrice prin captarea şi utilizarea gazelor obţinute de la prelucrarea deşeurilor stocate la poligonul de deşeuri menajere a mun. Chişinău; (ii) mansardarea blocurilor de locuit; (iii) construcţia caselor de locuit prin ipotecă socială; (iv) amenajarea parcului “Valea Morilor”; (v) Centrul de Incubare, Transfer şi Afaceri Chişinău; (vi) întreţinerea, amenajarea şi protecţia spaţiilor verzi din mun. Chişinău; (vii) construcţia staţiei de epurare biologică a mun. Chişinău şi îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciului de asigurare cu apă potabilă şi canalizare; (viii) reparaţia drumurilor şi construcţia centurilor de ocolire, etc.

Parteneriatul public-privat nu trebuie privit ca pe un miracol şi ca pe o metodă de soluţionare a tuturor problemelor existente. De-a lungul timpului practica internaţională a dezvoltat o mare diversitate de parteneriate public-privat, unele de succes altele mai puţin. Implicarea într-un proiect PPP depinde de mai mulţi factori, inclusiv: existenţa unui cadrul legislativ adecvat, existenţa unui cadru instituţional bine structurat şi abilitat cu atribuţii şi responsabilităţi clare, măsura riscului în care sectorul public este dispus să transfere în totalitate sau parţial răspunderea şi riscul pentru prestarea serviciilor publice sau efectuarea lucrărilor de reabilitare către sectorul privat.

În iulie 2009 Parlamentul a aprobat Legea 179-XVI cu privire la parteneriatul public privat. În curând vor fi aprobate actele normative privind procedurilor de reglementare a proiectelor PPP şi punerea în aplicare a Legii PPP. După aprobarea unor norme regulatorii similare la nivel local, pentru realizarea cu succes a proiectelor PPP autorităţile publice locale ar mai avea nevoie de: (i) un portofoliu de proiecte detaliat şi documentaţia aferentă pentru sectoarele unde vor fi realizate proiecte în regim PPP sau concesiune; (ii) un Instrumentar PPP pentru specialiştii primăriilor care va cuprinde reglementări procedurale şi modele de documente standard care se vor aplica în procesul de atribuire şi implementare a contractelor de parteneriat public – privat; (iii) un program de pregătire amplu, inclusiv vizite de studiu peste hotare, pentru personalul implicat în activităţi legate de implementarea proiectelor PPP; (iv) o bază de date cu proiectele PPP de lucrări publice şi servicii realizate în oraşele europene.

Aici poate fi descărcată o prezentare a proiectelor PPP. Prezentare_PPP

Postat in PPP. Etichete: , . Leave a Comment »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: