Primăria Chişinău şi societatea civilă „s-au înţeles” să coopereze


Astăzi, 22 februarie 2011, în incinta Primăriei Municipiului Chişinău a avut loc semnarea acordului de colaborare dintre Primăria Municipiului Chişinău şi Societatea civilă (deocamdată reprezentată prin Consiliul ONG). Deşi, iniţiatorii susţin că iniţiativa semnării acestui document a venit în decembrie 2008 la Forumul ONG, de facto, despre crearea unei Platforme de cooperare între societatea civilă şi administraţia publică municipală se discută încă de la sfârşitul anului 2006, din perioada desfăşurării dezbaterilor publice ale Planului Urbanistic General. PUG prevede la Obiectivul Strategic 7: Creşterea capacităţii administraţiei municipale pentru managementul dezvoltării urbane, Politica 07-4: Asigurarea participării publice la procesul decizional local Proiectul 07-4.2: Crearea platformei de dialog şi cooperare cu societatea civilă. Mai mult această ideea este expusă şi în Planul de Măsuri anticriză şi relansare economică a mun. Chişinău aprobată de Consiliul municipal în 2010. În acest fel asistăm la un proces de implementare a documentelor de politici ale autorităţilor municipale. Pentru aceasta Primăria poate fi felicitată.

Dincolo de importanţa şi semnificaţia momentului semnării aş vrea să atenţionez asupra unor aspecte deloc de neglijat. Durabilitatea şi succesul acestei idei depinde de cel puţin 3 factori foarte importanţi:

  1. Existenţa responsabililor împuternici atât de o parte cât şi de alta a Acordului. Deşi, în prealabil, responsabili şi s-au stabilit (Direcţia APL şi Secţia Audit intern – din cadrul Primăriei, pe de o parte şi Consiliul ONG – din partea societăţii civile) aceasta este provizoriu şi doar jumătate de pas. Aspectul instituţional, cu proceduri clare de dialog, cu persoane concrete responsabile împuternicite necesită a fi clarificat în detalii şi pus la punct din start.
  2. „Frecvenţa cooperării”, produsele şi mecanismul de luare a deciziilor sunt al doilea factor important. În afara prevederilor generale că Primăria va plasa informaţiile relevante pe pagina web , că reprezentaţii ONG vor putea fi prezenţi la şedinţele deschise ale Primăriei, secţiilor şi direcţiilor, etc. este necesar de stabilit din start: Când? şi cum? se vor implica reprezentanţii ONG în activităţile structurilor subordonate Primăriei şi Consiliului Municipal (în aşa fel încât să nu fie un factor perturbator), ce formă vor avea produsele cooperării?, în cazul divergenţelor cum vor fi adoptate deciziile?, care va fi forţa juridică a acestor decizii?
  3. Finanţarea iniţiativelor. Societatea civilă a fost, este şi va fi probabil încă ceva timp, campion al bunelor iniţiative şi idei. Implementarea lor, vrem-nu vrem, necesită surse financiare. Bugetul municipal are planificate pentru anul curent circa 1,5 mln. lei pentru finanţarea iniţiativelor societăţii civile. Neclar, deocamdată, rămâne a fi mecanismul de finanţare. Legislaţia în vigoare nu reglementează mecanismul de acordare a granturilor. Ce fel de iniţiative vor fi finanţate? şi cum vor fi acordate finanţările, trebuie discutat şi clarificat acum.           

 Exprim speranţa că ideea lansată astăzi va fi una de succes şi se va alătura bunelor practici realizate în alte localităţi (de exemplu: or. Ungheni), iar de la lansarea acestui acord şi până la realizarea lui nu vor trece 2-3 sau 4 ani.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: